"Marea crapelnita" de Ionut Sociu; in BANII NOSTRI

MAREA CRAPELNITA
Ionut Sociu

http://www.baniinostri.ro/bugete/index.php?ContentID=177

In urma cu zece ani, un asemenea spectacol ar fi fost lipsit de miza si chiar ofensator pentru publicul autohton. Pe cine ar fi speriat in acei ani o poveste despre o familie care se distruge din cauza consumului excesiv de mancare si bautura?! Era hipermarketurilor nu incepuse si cuvantul "consumerism" era la fel de exotic ca si conceptul de "politically correct"

Masa in familie

Intre timp, lucrurile s-au schimbat si Romania anului 2007 arata altfel. De aceea, "Made in China", o adaptare libera dupa un text de Rodrigo Garcia (rebelul dramaturgiei spaniole), e ca un fel de oglinda concava ce reflecta realitatea intr-o maniera exagerat de deformata. Lucrurile se intampla aici ca-n "Marea crapelnita", controversatul film al lui Marco Ferreri: se mananca si se bea pana la epuizare. Tatal se intoarce acasa si-si indoape familia cu cantitati masive de alimente. Apoi ies in oras si nu fac altceva decat sa manance. Din cauza toxinelor, incep sa fie agresivi. Tatal (Alex Fifea) devine un fel de Hannibal Lecter si spectacolul capata datele unui thriller sangeros. Scena finala este, insa, una blanda: se aud greieri tristi, familia infuleca (porceste, cum altfel) pepeni si doua stropitori de la Brico Store ii invaluie intr-o ploaie apolinica.

Un spectacol plin de calorii

"Made in China" poate fi catalogat drept un protest sau doar semnal de alarma, dar mai important decat mesajul sau global, este forma sa scenica. Nimic naturalist in acest performance. Spatiul este exploatat excelent, iar scenele au un dinamism nebun, in ciuda faptului ca miscarile sunt extrem de restrictive. La acest ritm contribuie mult si jocul mecanicizant al actorilor (Smaranda Ciceu, Alexandru Fifea, Lari Giorgescu, Cristina Gavrus, Lala Misosniki). Muzica si efectele multimedia (Maria Draghici) creeaza atmosfera unei lumi alienate inundata de frisca, snacksuri si hamburgeri. Spectacolul este plin de calorii, musteste de energie si umor, desi uneori cade in capcana unor clisee usor agresive. (Scenele de duel publicitar dintre Coca Cola si Pepsi sunt ilustrative in acest sens). Oricum, "Made in China" merita vazut fie si doar pentru faptul ca dureaza mai putin decat o coada la supermarket. Indicat ar fi pentru spectatori sa nu se aseze in primul rand, pentru ca uneori actorilor le cam sare mustarul (la propriu), ceea ce creeaza o usoara panica in sala. Nici ca se putea un spatiu mai potrivit pentru acest spectacol decat Desant: teatrul se afla in plina strada, intre magazine doldora de mancare si in vecinatatea victimelor maladiei consumeriste. Prin aceasta pozitionare, anexarea si integrarea realitatii in teatru devine o simpla formalitate.